Un craniu uman vechi de un milion de ani descoperit în China sugerează că specia noastră, Homo sapiens, a început să apară cu cel puțin jumătate de milion de ani mai devreme decât credeam, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători.
Cuprins
Ei afirmă, de asemenea, că acesta demonstrează că am coexistat cu alte specii înrudite, inclusiv neandertalienii, mult mai mult timp decât credeam.
Oamenii de știință susțin că analiza lor „schimbă complet” înțelegerea noastră asupra evoluției umane și, dacă este corectă, ar rescrie cu siguranță un capitol cheie al istoriei noastre.
Dar alți experți într-un domeniu în care abundă dezacordurile cu privire la apariția noastră pe planetă spun că concluziile noului studiu sunt plauzibile, dar departe de a fi sigure.
Descoperirea, publicată în Science, una dintre cele mai importante reviste științifice din lume, a șocat echipa de cercetare, care includea oameni de știință de la o universitate chineză și de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.
„De la început, când am obținut rezultatul, ni s-a părut incredibil. Cum putea fi ceva atât de îndepărtat?”, a declarat profesorul Xijun Ni, de la Universitatea Fudan, care a co-condus analiza.
„Dar am testat-o iar și iar pentru a verifica toate modelele, folosind toate metodele, și acum avem încredere în rezultat și suntem cu adevărat entuziasmați”.
Legenda foto: Craniile au fost descoperite de o echipă chineză în provincia Hubei, din centrul Chinei, care le-a comparat cu alte specii umane.
Când oamenii de știință au găsit craniul, numit Yunxian 2, au presupus că aparținea unui strămoș anterior, Homo erectus, primii oameni cu creiere mari. Acest lucru se datorează faptului că datează de aproximativ un milion de ani, cu mult înainte de apariția oamenilor mai avansați.
Homo erectus a evoluat în cele din urmă și a început să se diferențieze acum 600.000 de ani, dând naștere neandertalienilor și speciei noastre, Homo sapiens.
Cu toate acestea, noua analiză a lui Yunxian 2, revizuită de experți independenți din echipa de cercetare, sugerează că nu este vorba de un Homo erectus.
Acum se crede că este o versiune timpurie a Homo longi, o specie înrudită cu niveluri de dezvoltare similare cu cele ale neandertalienilor și Homo sapiens.
Dovezile genetice sugerează că a existat alături de ei, așa că, dacă Yunxian 2 a pășit pe Pământ acum un milion de ani, potrivit oamenilor de știință, versiunile timpurii ale neandertalienilor și ale speciei noastre probabil că au făcut-o și ele.
Această analiză surprinzătoare a schimbat drastic cronologia evoluției oamenilor cu creiere mari, datând apariția lor cu cel puțin jumătate de milion de ani mai devreme decât se credea, potrivit profesorului Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală, care a fost codirector al cercetării.
El a afirmat că este probabil să existe fosile de Homo sapiens vechi de milioane de ani undeva pe planeta noastră, dar încă nu le-am găsit.
Legenda foto: Craniile albe sunt fosilele originale distorsionate, iar cele gri sunt replici care au fost corectate pe computer.
Căutarea dovezilor
Există două moduri de a identifica specia unui om primitiv și de a determina când a locuit pe Pământ: analizând forma craniului și analizând datele sale genetice.
În cazul Yunxian 2, au fost utilizate ambele metode, iar ambele au ajuns la aceeași concluzie.
Cu toate acestea, alți cercetători, precum dr. Aylwyn Scally, genetician evolutiv la Universitatea din Cambridge, afirmă că ambele metode prezintă incertitudini considerabile.
„Trebuie să fim deosebit de precauți cu estimările temporale, deoarece acestea sunt foarte dificil de realizat, indiferent de probele analizate, fie ele genetice sau fosile”, a afirmat acesta.
„Chiar și cu cea mai mare cantitate de date genetice, este foarte dificil să se determine momentul în care aceste populații ar fi putut coexista cu o diferență de 100.000 de ani sau chiar mai mult”, a adăugat el.
El a adăugat că, deși concluziile profesorilor Ni și Stringer erau plauzibile, erau departe de a fi sigure și a subliniat că erau necesare mai multe dovezi pentru a fi siguri.
„Acest tablou nu este încă pe deplin clar pentru noi, așa că, dacă concluziile acestei cercetări sunt susținute de alte analize, ideal ar fi pe baza unor date genetice, cred că am începe să avem din ce în ce mai multă încredere”, a declarat el pentru BBC News.
Cele mai vechi dovezi cunoscute ale Homo sapiens primitiv în Africa datează de acum 300.000 de ani, astfel încât este tentant să concluzionăm că specia noastră ar fi putut evolua mai întâi în Asia.
Cu toate acestea, potrivit profesorului Stringer, nu există suficiente dovezi pentru a afirma acest lucru în acest moment, deoarece există fosile umane în Africa și Europa care au, de asemenea, un milion de ani și care trebuie incluse în analiză.
„Există dovezi genetice care indică apariția și mai timpurie a speciei noastre, care s-ar fi putut recombina cu linia noastră genealogică, dar acest lucru nu a fost încă dovedit”, a declarat el pentru BBC News.
Această cronologie anterioară înseamnă că cele trei specii umane au coexistat pe planetă timp de aproximativ 800.000 de ani, mult mai mult decât se credea, posibil interacționând și încrucișându-se în acest timp.
„Cei trei mari”
Apariția mai timpurie ajută, de asemenea, la înțelegerea a zeci de fosile umane datând de acum 800.000 și 100.000 de ani, pe care oamenii de știință le-au găsit dificil de clasificat și de plasat în arborele genealogic uman, așa-numita „confuzie intermediară”.
Dar apariția timpurie a Homo sapiens, Homo longi și neandertalienilor rezolvă în mod clar problema. Acest lucru înseamnă că acum este posibil să se grupeze fosilele greu de clasificat ca subgrupuri aparținând unuia dintre „cei trei mari” sau strămoșilor lor mai primitivi, Homo erectus asiatic și Homo heidelbergensis, potrivit profesorului Ni.
„Evoluția umană este ca un copac”, a spus el. „Acest copac avea mai multe ramuri, iar trei dintre ele erau strâns legate între ele, putând să se încrucișeze și să coexiste timp de aproape un milion de ani. Așadar, acesta este un rezultat incredibil”.
Craniul a fost excavat împreună cu alte două în provincia Hubei. Cu toate acestea, erau deteriorate și zdrobite, ceea ce este unul dintre motivele pentru care Yunxian 2 a fost clasificat în mod eronat ca erectus.
Pentru a le restaura la forma inițială, echipa profesorului Ni a scanat craniile și le-a redat forma folosind tehnici de modelare computerizată. Ulterior, a tipărit replici pe o imprimantă 3D.
Observându-le așa cum erau, oamenii de știință au putut să le reclasifice ca un grup uman separat și mai avansat.
