În state precum New York, Michigan sau Wisconsin au fost înregistrate multiple observări de cerbi desfigurati cu umflături.
Cuprins
Aceste umflături, vizibile mai ales pe cap, gât și membrele anterioare, generează îngrijorare cu privire la aspectul animalelor, ceea ce a motivat titluri senzaționale în mass-media și reacții pe rețelele de socializare.
Dezbaterea privind aceste animale depășește impactul estetic. Vânătorii, consumatorii de carne de vânat și chiar funcționarii din cadrul organismelor responsabile de fauna sălbatică au încercat să clarifice dacă aceste leziuni reprezintă un risc pentru sănătate. Difuzarea masivă a fotografiilor, precum cea din imaginea de mai sus, a amplificat îngrijorarea. În spatele acestui scenariu, există mai multe explicații științifice.
Experții în faună sălbatică explică faptul că aceste protuberanțe sunt de obicei asociate cu infecții virale, cum ar fi virusul papiloma la cerbi, care provoacă apariția fibromelor cutanate. Deși au un aspect șocant, în majoritatea cazurilor acestea nu afectează grav sănătatea animalului și nu reprezintă un risc pentru oameni, cu excepția situațiilor excepționale în care sistemul imunitar este slăbit sau se combină cu alte boli.
Care este originea acestor cerbi desfigurati cu protuberanțe din SUA?
Deși a spune că sunt „cerbi desfigurati” poate suna puțin vulgar, este o modalitate de a descrie exemplarele afectate de fibromuri cutanate, cunoscute și sub numele de „veruci de cerb”. Este vorba de excrescențe benigne pe piele produse de un virus papiloma exclusiv al acestor animale.
Tumorile pot varia în dimensiune, de la mici umflături până la mase care ating dimensiuni similare cu o minge de golf. Localizarea lor obișnuită este pe față, gât și picioarele din față. Deși sunt vizibile și, uneori, grotesce, majoritatea cerbilor nu au sănătatea generală afectată.
În cazuri extreme, când fibromii se dezvoltă în apropierea ochilor sau a gurii, pot împiedica vederea sau alimentația. Cu toate acestea, experții susțin că aceste animale reușesc să supraviețuiască și că nu este vorba de o boală mortală.
Cum se răspândește această afecțiune la cerbi?
Transmiterea virusului între cerbi este legată de contactul cu vegetația contaminată, dar și de acțiunea insectelor precum țânțarii, căpușele sau puricii. În lunile calde, proliferarea acestor paraziți crește transmiterea bolii.
Specialiștii în faună explică că această boală nu este nouă. De fapt, există înregistrări ale cerbilor desfigurati încă din anii 1950. Ceea ce s-a schimbat este viteza cu care imaginile circulă astăzi prin rețelele sociale, multiplicând impresia publică și alimentând teorii puțin fundamentate.
Ușurința cu care se răspândesc fotografiile a dat naștere la titluri senzaționale și expresii precum „veverițe zombi” sau „iepuri Frankenstein”, termeni care au fost folosiți în mass-media locală americană.
Cu toate acestea, astfel de denumiri nu răspund unui risc real, ci impactului vizual provocat de deformări.
Aceste căprioare desfigurate reprezintă un risc pentru oameni sau animale de companie?
Una dintre cele mai frecvente întrebări se referă la posibila transmitere a virusului la oameni sau animale domestice. Autoritățile au clarificat că fibromele cutanate nu reprezintă un pericol pentru oameni sau animale de companie.
Carnea căprioarelor afectate poate fi consumată, cu condiția să nu existe infecții secundare și animalul să fie în stare generală bună de sănătate.
Funcționarii Departamentului de Pescuit și Faună Sălbatice din diferite state americane insistă că nu s-a înregistrat niciun caz de transmitere la oameni.
Cu toate acestea, vânătorilor li se recomandă să inspecționeze cu atenție fiecare bucată înainte de a o consuma. Dacă exemplarul prezintă semne suplimentare de boală, cel mai prudent este să se evite consumul acestuia.
Rolul rețelelor sociale în alarmă
Deși fibromele cutanate nu sunt un fenomen nou, viralitatea imaginilor a transformat percepția publică. Fotografii cu cerbi desfigurati au circulat însoțite de teorii fără bază științifică, precum posibile mutații sau epidemii.
Și, așa cum s-a explicat mai sus, realitatea este că boala este documentată de zeci de ani și se limitează la cerbi. Problema rezidă în modul în care conținutul este amplificat pe internet, generând un sentiment de urgență și alarmă.
Apariția altor cazuri în fauna sălbatică, cum ar fi iepurii cu coadă de bumbac cu excrescențe negre în statele din Midwest, a întărit narațiunea virală. Și în aceste episoade este vorba de boli cutanate specifice fiecărei specii, fără risc pentru oameni.