O analiză realizată în Regatul Unit a constatat prezența particulelor de plastic în toate produsele evaluate. Avertismentul autorilor.
Cuprins
Toate băuturile de consum analizate în Regatul Unit conțin microplastice.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), microplasticele, care pot avea un diametru de până la 5 milimetri, „sunt prezente în articole de uz cotidian, precum țigări, haine și cosmetice”.
În acest sens, detectarea acestor particule în băuturile de consum zilnic este mai răspândită decât se estima. Un recent studiu publicat în Science of the Total Environment și difuzat de Phys.org a găsit particule sintetice în 100% din cele 155 de probe de băuturi reci și calde analizate în Regatul Unit.
Printre produsele analizate se numără cafeaua, ceaiul, sucurile, băuturile energizante, băuturile răcoritoare și apa (atât de la robinet, cât și îmbuteliată). Descoperirea relevă că expunerea umană la microplastice depășește cu mult estimările anterioare.
Cercetarea, condusă de Muneera Al-Mansoori, Stuart Harrad și Mohamed Abou-Elwafa Abdallah de la Universitatea din Birmingham, a evaluat aportul total de microplastice prin lichide. Pentru aceasta, au colectat probe din 31 de produse populare între august și decembrie 2024 și au analizat cinci replici din fiecare, până la un total de 155 de probe.
Lucrarea a inclus atât băuturi calde, cât și reci, completate de un sondaj online realizat pe 201 de adulți britanici pentru a estima modelele de consum zilnic.
Potrivit Phys.org și articolului științific, niciuna dintre băuturile analizate nu era lipsită de microplastice. Particulele detectate corespundeau polimerilor precum polipropilena, polistirenul, tereftalatul de polietilenă și polietilena, toate fiind materiale obișnuite în ambalajele de unică folosință. Expunerea medie zilnică estimată la microplastice prin toate băuturile a atins 1,65 particule pe kilogram de greutate corporală pe zi.
Niveluri în funcție de tipul de băutură și factori asociați
Articolul relevă că băuturile calde prezentau concentrații mai mari de microplastice decât cele reci. Ceaiul cald, cu 60 de particule pe litru, a condus clasamentul, urmat de cafeaua caldă, cu 43 de particule pe litru. Dintre băuturile reci, ceaiul rece a prezentat 31 de particule pe litru, iar cafeaua rece a ajuns la 37.
Sucurile, băuturile energizante și băuturile răcoritoare au prezentat cifre de 30, 25 și 17 particule pe litru, respectiv. Temperatura și tipul de ambalaj s-au dovedit a fi determinante: băuturile calde în ambalaje din plastic prezentau cele mai ridicate niveluri de contaminare.
Un caz frapant a fost cel al ceaiului în pliculețe de la o marcă premium, care a prezentat o concentrație mai mare în comparație cu mărcile mai accesibile, contrazicând convingerea că prețul este legat de siguranță.
Caracteristicile și originea microplasticelor
În ceea ce privește caracteristicile, majoritatea microplasticelor detectate erau fragmente (între 72% și 93% din particule), cu dimensiuni cuprinse între 10 și 157 micrometri. Polipropilena a fost polimerul cel mai des întâlnit, urmat de polistiren, tereftalat de polietilenă și polietilenă.
Relația dintre ambalaj și compoziția microplasticelor a fost clară: ambalajele din PET eliberau, în principal, acest material, în timp ce cele din polipropilenă lăsau fragmente din același polimer. În plus, apa utilizată, procesul de producție și poluarea atmosferică contribuiau, de asemenea, la prezența microplasticelor în băuturi.
Calculul expunerii zilnice, bazat pe modelele reale de consum, a arătat 1,7 particule pe kilogram de greutate corporală pe zi la femei și 1,6 la bărbați. Aceste cifre reprezintă o expunere mult mai mare decât cea estimată doar pe baza apei potabile, care era de aproximativ o particulă pe kilogram pe zi.
Apa de la robinet și apa îmbuteliată au reprezentat cel mai mare procent din expunerea zilnică (34% și, respectiv, 24% la bărbați; 42% și 14% la femei), deși și alte băuturi, precum ceaiul și cafeaua, au contribuit în mod semnificativ.
Riscuri pentru sănătate și limitări ale studiului
În ceea ce privește sănătatea publică, autorii avertizează asupra riscului potențial asociat cu ingestia de microplastice. Conform articolului din Science of the Total Environment, aceste particule pot traversa barierele biologice, se pot acumula în țesuturi și pot acționa ca vectori de substanțe chimice periculoase, inclusiv metale grele și compuși endocrini perturbatori.
Tipul, dimensiunea și forma fragmentelor determină capacitatea acestora de a pătrunde în țesuturi și de a elibera substanțe toxice. Deși dovezile privind efectele asupra sănătății umane sunt limitate, cercetarea subliniază urgența definirii unor standarde pentru reducerea expunerii la microplastice în alimente și băuturi.
Studiul recunoaște anumite limitări: eșantionul s-a bazat pe un sondaj online realizat în rândul adulților din Birmingham, astfel încât nu reflectă neapărat obiceiurile la nivel național. În plus, metodologia a permis detectarea numai a particulelor mai mari de 10 micrometri, ceea ce ar putea subestima expunerea reală, deoarece particulele mai mici nu au fost înregistrate.
