Dr. Kathleen Martínez caută de ani de zile mormântul ultimei regine din dinastia ptolemaică a Egiptului antic
Cuprins
Într-o cercetare care promitea să aducă noi informații despre Cleopatra VII, ultima monarhă a perioadei ptolemeice din Egiptul antic, o recentă expediție subacvatică a descoperit un vechi port ascuns sub apă, dezvăluind conexiuni neașteptate între Templul Taposiris Magna și Marea Mediterană. Această primă localizare, situată la vest de Alexandria, a devenit un element esențial în cercetările conduse de echipa dr. Kathleen Martínez, care caută de ani de zile mormântul pierdut al celebrei regine egiptene.
Un element fundamental al acestei descoperiri este identificarea unui tunel care leagă incinta templului de coasta mediteraneană, extinzându-se până într-o zonă subacvatică catalogată ca Salam 5, unde multiple vestigii arheologice susțin ipoteza unei intense activități portuare în antichitate. Cu sprijinul doctorului Robert Ballard și al doctorului Larry Meyer, precum și cu colaborarea specialiștilor din Departamentul General de Antichități Subacvatice din Egipt, misiunea a verificat că linia de coastă originală se afla la aproximativ 4 kilometri de cea actuală, multiplicând astfel valoarea strategică și comercială a Taposiris Magna ca enclavă maritimă.
Mai multe descoperiri inedite
Ministrul Turismului și Antichităților, Sherif Fathy, a declarat într-un comunicat că aceste descoperiri relevă „profunzimea istorică și dimensiunea maritimă a Egiptului antic”. El a subliniat, de asemenea, faptul că, în această civilizație, „coastele sale nu erau doar centre de civilizație, ci centre strategice de comunicare comercială și culturală cu lumea antică”. De asemenea, Fathy garantează că portofoliul său va continua „să sprijine aceste proiecte de cercetare, care aruncă lumină asupra comorilor scufundate ale Egiptului”.
Printre materialele extrase din apă și din împrejurimi se numără ancore de piatră și metal de diferite dimensiuni, precum și o mare cantitate de amfore și fragmente ceramice din epoca ptolemaică. Aceste piese, împreună cu depozitele de fundație detectate anterior în zidul sudic al incintei exterioare a templului, confirmă prezența unei vieți rituale și funerare intense și continue. Ministerul însuși a confirmat descoperirea a „337 de monede, multe dintre ele cu imaginea reginei Cleopatra VII, o colecție de vase ceramice rituale, lămpi cu ulei, recipiente din calcar pentru alimente și cosmetice, statui din bronz, un amuletă în formă de scarabeu cu inscripția „Justiția lui Ra a strălucit” și un inel din bronz dedicat zeiței Hathor”.
Posibila localizare a mormântului Cleopatrei
Din partea Consiliului Suprem al Antichităților, dr. Mohamed Ismail Khaled a subliniat valoarea științifică fără precedent a descoperirii: „Descoperirea unui port scufundat în zona Templului Magna din Taposiris reprezintă o contribuție științifică importantă la arheologia maritimă egipteană, mai ales că nu a fost menționată anterior în surse antice”. Khaled a adăugat, de asemenea, că aceste dovezi „nu numai că ne lărgesc înțelegerea structurii economice și religioase a acelei epoci, dar confirmă și poziția Egiptului ca centru mondial al activității maritime timp de mii de ani”.
La rândul său, dr. Kthleen Martínez a subliniat că „aceste descoperiri reprezintă un nou capitol în studiul istoriei zonei Templului Taposiris Magna, iar misiunea își continuă activitatea pentru a descoperi mai multe secrete și bogății ale acestei zone arheologice”. Echipa consideră că suma rămășițelor materiale și a structurilor scufundate nu numai că datează construcția zidurilor principale ale templului în secolul I î.Hr., dar permite și revizuirea ipotezei că acest enclave a fost ales ca posibil loc de odihnă pentru Cleopatra și cercul ei. Regina a murit în anul 30 î.Hr. și, potrivit surselor clasice, ar fi fost îngropată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, într-un mormânt undeva în Alexandria. Dr. Martínez crede, însă, că, de fapt, rămășițele se află departe de oraș, deoarece scopul era ca acestea să nu fie profanate de arhimisarul ei, Octavian.
Orașul artificial cunoscut sub numele de „Veneția Mării Roșii” este una dintre cele mai impresionante destinații turistice din Egipt.
La o adâncime mai mare a săpăturilor, au fost identificate și rămășițele unui templu din epoca greacă, datând din secolul al IV-lea î.Hr., distrus în jurul secolului al II-lea î.Hr. sau la începutul erei noastre, ceea ce întărește ideea unei succesiuni de straturi culturale suprapuse de-a lungul secolelor.
